Situatia in jurul Conventia privind micul trafic de frontiera intre Romania si Republica Moldova continua sa sufere de lipsa de coerenta, claritate si perspectiva. Recentele tratative dintre expertii moldoveni si cei romani, desfasurate la Bucuresti (14-15 mai curent), au demonstrat in mod repetat perpetuarea impasului vizavi de acest Tratat. Cu prilejul acestor negocieri Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al RM a promis, in mod expres, ca va pune in discutie problema Tratatului dat. Cu toate acestea, sursele oficiale romane au declarat ca obiectul negocierilor nu a fost acest document, ci Tratatul privind regimul frontierei de stat dintre Romania si Republica Moldova si Acordul Cadru privind Parteneriatul Strategic pentru Europa intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova. Acest lucru demonstreaza in mod deschis lipsa de credibilitate a Ministerului moldovean de externe, precum si preocuparea excesiva a executivului de la Chisinau fata de semnarea tratatelor cadru si a celui de frontiera cu partea romana.

Conform viziunii Ministerului de externe moldovean, necesitatea semnarii celorlalte doua documente moldo-romane rezuma din faptul ca Tratatul privind micul trafic de frontiera contine notiunea de frontiera de stat moldo-romana. Sub aceasta acoperire partea moldoveana isi justifica actiunile sale de tergiversare a semnarii Tratatului privind micul trafic de frontiera. De fapt, argumentele oficialilor moldoveni sunt extrem de vulnerabile, putand fi devalorizate sau/si demascate reiesind din prevederile acquis-ului comunitar relevant. Astfel, Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului European referitor la instituirea normelor privind micul trafic de frontiera la frontierele externe ale UE evidentiaza ca Acordurile bilaterale semnate dintre statele membre ale UE si cele din vecinatatea lor au drept scop implementarea unui regim transfrontalier de circulatie special. Totodata, documentul bilateral privind regimul traficului de frontiera stabileste conditiile de circulatie simplificata pentru locuitorii regiunilor din vecinatatea frontierei moldo-romane. Spre deosebire de acesta, Tratatul privitor la regimul de frontiera contine reglementarea elementelor tehnice ce tin de frontiera (de ex: intretinerea semnelor de demarcatie, verificarea periodica a traseului frontierei, incalcarea accidentala a frontierelor comune etc.). Or, initiativa Ministerului de externe moldovean nu se bazeaza pe prevederile legislatiei europene in cauza, ci pe interesul accentuat al Chisinaului (al partidului de guvernamant) de a obtine incheierea mult-asteptatelor tratate cadru si de frontiera cu Bucurestiul.

Orice corelare a semnarii acestor documente nu corespunde specificului lor tehnico-juridic si poate conduce la intarzierea realizarii dreptului la circulatie transfrontaliera, oferit cetatenilor moldoveni de catre UE prin intermediul instrumentului Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului European referitor la instituirea normelor privind micul trafic de frontiera la frontierele externe ale UE. Totodata, tupeul Chisinaului poate constitui o sursa noua de tensiune in relatiile moldo-romane, totodata, putand influenta indirect calitatea relatiilor moldo-comunitare.

Lipsa unui progres consistent pe marginea negocierii acestui Tratat a dus la aparitia unor reactii negative din partea fortelor politice de opozitie. Demersul lansat de acestea se rezuma la necesitatea urgentarii negocierilor pe marginea Tratatului dat, in vederea demararii activitatii regimului de trafic mic dintre regiunile limitrofe frontierei moldo-romane, situate in raza de 30 km. Chiar daca la prima vedere manifestarea partidelor de opozitie este orientata asupra realizarii intereselor cetatenilor RM, nu trebuie exclusa componenta electorala. Astfel, acestea exploateaza constant si in mod crescand aceasta problema pentru a atrage de partea sa electoratul raioanelor vestice ale RM, care ar putea beneficia eventual de pe urma implementarii acestui Tratat. In acest sens cateva partide moldovenesti (PLDM, AMN) au organizat ample campanii de colectare a semnaturilor in favoarea incheierii neconditionate a acestui document de catre autoritatile moldovenesti.

Presiunea exercitata de opozitie nu a ramas mult timp fara raspuns din partea partidului de guvernamant. Prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, acesta a criticat dur fortele politice implicate in actiunile de sprijinire a Tratatului dat. Acestea au fost inculpate de faptul ca organizeaza actiuni de dezinformare a populatiei privind contextul procesului de negocieri si cel al prevederile Tratatului dat.

Paradoxal, dar MAEIE-ul incearca sa detaseze opinia publica de la lipsa unui progres vizibil pe marginea incheierii acestui Tratat, intoxicand puternic initiativele de informare ale opozitiei. Cu toate acestea, in loc sa ofere informatie alternativa veridica comparativ cu cea distribuita de partidele de opozitie, autoritatile moldovene continua sa priveze populatia autohtona de date concrete referitoare la prevederile legislatiei europene privind regimul micului trafic de frontiera. Astfel, conform Regulamentului european privind micul trafic de frontiera Tratatul dat isi exercita forta sa juridica pe o raza de 30 km a zonei de frontiera comuna a statului membru UE si cea a statului tert vecin. Extinderea acesteia poate fi permisa numai in cazul in care unitatile administrativ-teritoriale limitrofe acestei frontiere se intind pe un teritoriu intre 30 si 50 km de la linia de frontiera. In cazul nerespectarii acestei clauze Tratatul poate fi invalidat de catre institutiile europene de resort. Insa, Chisinaul solicita extinderea acestui Acord asupra altor regiuni ale RM, inclusiv asupra regiunii transnistrene, ceea ce intra in contradictie cu legislatia europeana. Acest lucru a fost confirmat de europarlamentarul european, Renate Weber, si purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Pietro Petrucci, care au exclus posibilitatea largirii zonei de frontiera asupra intregului teritoriu moldovenesc. Daca nu se vor respecta aceste clauze, atunci eventualul Tratat moldo-roman privind micul trafic de frontiera ar putea repeta experienta tratatului similar dintre Polonia si Ucraina, care a fost returnat pentru a fi racordat la legislatia europeana relevante.

In afara de aceasta, urmeaza de clarificat faptul ca dreptul exclusiv de a incepe negocierile pe marginea unui asemenea Tratat apartine Romaniei, in calitatea sa de membru cu drepturi depline al UE, precum si reiesind din prevederile normativ-juridice ale Regulamentului european privind micul trafic de frontiera. Prin urmare, preluarea acestei prerogative de catre Chisinaul oficial nu corespunde realitatii normative a raporturilor moldo-romane si a celor moldo-comunitare. Totodata, vina si povara de baza privind negocierea acestui tratat nu poate fi atribuita numai partii romane. De fapt, Bucurestiul a expediat Chisinaului textul proiectului acestui Tratat pe data de 25-26 martie curent, ceea ce a si insemnat deschiderea informala a procesului de negocieri. Insa, in loc de dezvoltarea un dialog eficient si coerent intru adoptarea cat mai apropiata a acestui tratat, partea moldoveana a ales sa tergiverseze procesul respectiv si sa obscurizeze rezultatele reale ale rundelor de negocieri, axandu-se spre alte chestiuni nerezolvate din cadrul raporturilor moldo-romane (problema Tratatului de baza si a celui privind frontierele de stat).

Critica adusa opozitiei de catre MAEIE, precum si demersurile nefondate si inamicale a acestuia fata de Romania, tradeaza implicatia politica a acestuia si compromite capacitatea lui de a raspunde intereselor nationale ale RM. Cu toate acestea, comportamentul acestui minister pe plan intern si extern nu trebuie vazuta drept ceva independent, ci drept o continuarea a procesului de controlare si coordonare totala a intregului executiv moldovean de catre actuala guvernare. In baza mecanismului dat, aceasta isi infiltreaza si ulterior realizeaza interesele sale politice. Reiesind din acest punct de vedere, Tratatul dat reprezinta o oportunitate suplimentara pentru PCRM de a atrage de partea sa o parte cat mai larga a electoratului de pe ambele maluri ale Nistrului (in acest sens, partea moldoveana a cerut extinderea acestui Tratat asupra intregii RM, inclusiv regiunea transnistreana) si de a-l ingusta pe cel pentru care eventual vor lupta partidele de opozitie (in special, electoratul din raioanele de Vest ale RM). Prin urmare, dificultatile negocierilor moldo-romane au o legatura stransa cu perioada electorala apropiata si cu intentia PCRM-ului de a se mentine la putere dupa 2009. Or, impedimentele in jurul semnarii acestui tratat ar putea sa dispara indata ce va finaliza exploatarea din punct de vedere electoral a acestui subiect.

In ulterioara campanie electorala, actuala guvernare va avea nevoie de un randament cat mai bun al guvernarii sale. In acest sens, aceasta ar putea sa foloseasca si respectivul tratat, calificandu-l drept un succes important al diplomatiei moldovenesti realizat sub conducerea partidului comunistilor, in vederea avansarii procesului integrarii europene, precum si in conditiile pozitiei "inamicale" a Romaniei. Datorita monitorizarii permanente din partea UE, Chisinaul nu poate face multe manevrari pe marginea acestui Tratat, chiar daca doreste foarte mult sa conditioneze semnarea lui in pachet cu alte tratate bilaterale moldo-romane, precum si sa mobilizeze populatia in ajunul perioadei electorale. Cu toate acestea, partidul de guvernare va accepta semnarea acestui Tratat in conditiile unei conjuncturi politice cat mai favorabile din perspectiva electorala. In acest context, autoritatile moldovene ar putea cere ca semnarea Tratatului sa aiba loc pe teritoriul moldovenesc, pentru a reda o importanta solida rezultatelor atinse de politica externa a partidului de guvernamant.

In fine, putem conchide ca acest tratat va fi semnat pana la alegerile parlamentare din 2009, atat datorita faptului ca acesta ar putea fi folosit de partidul de guvernamant pentru a-si maximiza rolul sau politic in randul electoratului, cat si datorita interventiei latente a Romaniei/UE care va insista asupra depolitizarii, deblocarii si finalizarii negocierilor pe marginea acestui Tratat.