Impactul crizei financiare globale in Republica Moldova va fi aproape zero, acesta este mesajul Chisinaului oficial, dar si al unor economisti, in timp ce scepticii spun ca efectele crizei nu o vor ocoli.

Economia moldoveneasca este una puternic deschisa si prin asta este expusa factorului extern. Unica ce se poate afirma cu certitudine e ca sistemul bancar poate sa nu-si faca griji. Ceea ce bancherii si oamenii de afaceri au criticat vehement – majorarea ratei de baza, a normei rezervelor obligatorii – s-a dovedit o miscare salvatoare, lichiditatea bancilor este inalta, iar expertii sustin ca Banca Nationala a gestionat profesionist situatia. „Avand experienta crizei regionale din anul 1998 si a crizei vinului din 2006, care a afectat 10 banci autohtone, am fost pregatiti pentru recesiunea actuala si dispunem de mai multe instrumente pentru a minimaliza consecintele interne ale acesteia”, a declarat recent guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei, Leonid Talmaci.

Creditele neperformante au o pondere infima, sub 4,5% din total credite, pentru a le face probleme bancilor. Nu provoaca ingrijorare nici posibile operatiuni speculative ale nerezidentilor pe piata interna a depozitelor, ponderea depunerilor acestora este de 8%.

Dupa majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase de banci pana la 22 la suta, acestea au inceput, pe de o parte, sa ofere dobanzi cu mult mai generoase la depozite, ca urmare au acumulat lichiditati suficiente pentru a-si onora obligatiunile, iar, pe de alta parte, au stabilit conditii mai aspre de creditare, ceea ce a dus la reducerea ritmului de crestere a imprumuturilor. A devenit foarte dificil sa obtii un credit bancar. Bancherii mai constata ca, desi ofera rate inalte de economisire, populatia si agentii economici au devenit mai atenti. In septembrie suma banilor depusi in depozite bancare s-a redus cu 380 milioane de lei fata de luna august. Este o simpla intamplare sau o reactie nervoasa a populatiei si companiilor la stirile proaste ce vin de la bursele internationale?

Ceea ce ar fi de discutat este plafonul maxim de garantare a depozitelor bancare, care este de doar 4500 lei sau cu putin peste 300 de euro, o cifra de zeci de ori mai mica in comparatie cu suma garantata de tarile din regiune. S-ar putea intampla ca majorarea plafonului, problema care se discuta de mai multa vreme si in alte contexte, ar putea fi un semnal negativ pentru depunatori.

Pe de alta parte, reducerea creditarii ar putea sa aiba consecinte negative asupra companiilor, dar si a economiei in general.

Si daca sistemul bancar declara ca se simte stapan pe situatie, alte sectoare ar putea fi afectate, ca, de exemplu, piata imobilelor. In ultimii cinci-sase ani preturile la imobile s-au umflat, deseori exagerat, sub presiunea cererii sporite, venita inclusiv de la investitori, care cumparau un apartament pentru a-l revinde, precum si de la cetatenii Republicii Moldova care muncesc peste hotare. O locuinta la Chisinau costa cat una similara in marile orase europene.

Costurile inalte ar putea plezni intr-o buna zi. Primul semnal a fost in luna august, cand s-a inregistrat o reducere a preturilor la imobile, ce au recuperat pozitia in luna imediat urmatoare. Insa, chiar daca in valoare absoluta preturile, potrivit agentiilor de imobile, sunt in usoara crestere, raportate la cursul de schimb valutar ele arata scadere. Si asta pentru ca pe piata imobilului locativ se opereaza cu preturi in euro, iar dupa caderea acestuia in raport cu moneda nationala cu peste 20 la suta, cumparatorii cheltuiesc mult mai putin lei pentru a cumpara euro, iar profiturile vanzatorilor scad. Moldovenii care muncesc peste hotare vor cumpara mai putine imobile acasa, pe fondul crizei financiare. O parte din ei (in special cei angajati in constructii, servicii hoteliere si menajerie) ar putea sa-si piarda locurile de munca si vor fi nevoiti sa revina acasa.

Conditiile aspre de creditare si preturile mari ale imobilelor si terenurilor aproape vor curata peisajul imobiliar de speculatori, care de un an se arata ingrijorati de numarul infim de tranzactii facute. Proprietarii de terenuri si imobile isi vor da seama ca nu mai pot vinde la fel de scump si ca trebuie sa mai lase din pret, lucru care se intampla pe alte piete din regiune, unde preturile terenurilor au scazut cu 10 - 20%.

Unii experti se asteapta la o reducere a remitentilor, pe care o vreme s-a tinut cresterea economica. Evident o reducere brusca a transferurilor de la persoanele fizice care muncesc peste hotare ar duce la o scadere a consumului si, respectiv, o incetinire a cresterii economice. Insa, afirma mai multi economisti, banii care vin din exterior nu mai sunt remitentele clasice, ele ascund si investitii mici, dar si sume importante care sunt puse la depozite in banci, in conditiile in care dobanzile la economisiri ajung la 24-25 la suta.

Insa odata cu micsorarea acestor rate, se va diminua si acest flux mai mult sau mai putin speculativ.

Nu pare sa fie o problema reducerea ritmului de crestere economica, pe care o anticipeaza economistii, dar si autoritatile, care asteapta pentru acest an un avans al PIB-ului de 7,5%, iar pentru anul urmator prognozeaza o crestere de 6%. „Cu o crestere de 6%, fie chiar si de 5%, nu se poate spune ca Republica Moldova este lovita de criza”, estimeaza aceeasi economisti. Putin probabil ca nu vor fi afectate exporturile in conditiile in care principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova (Romania, Ucraina, Federatia Rusa, dar si multe tari din Uniunea Europeana) sunt afectate la modul direct.

Companiile nu se prea arata deranjate de criza. Problemele care ar putea sa apara in bilantul companiilor, in special a celor legate de comertul exterior, ar putea sa fie doar o incetinire a cresterii. Pe de alta parte, desi se declara ca piata de capital nu va fi afectata de criza financiara mondiala in mod direct, dat fiind faptul ca este putin conectata la pietele financiare internationale, numarul de tranzactii la Bursa de Valori a Moldovei s-a redus, iar expertii in piata de capital presupun ca investitiile efectuate de straini in companiile din Moldova ar putea sa scada semnificativ.

„Ar fi o exagerare sa spunem ca Moldova e atat de izolata pe plan global, ca nu va fi afectata intr-o forma sau alta”, a declarat recent Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova, in prezent director-adjunct si actionar al grupului petrolier „Rompetrol Group”. Este omul care a gestionat criza financiara din 1998 prin care a trecut Republica Moldova, sub valul crizei regionale.

Mult va depinde de gestionarea situatiei si anticiparea unui eventual impact. In anul 1998 s-a platit un pret scump (caderea monedei nationale, a comertului exterior) pentru revenirea la normal. O comisie creata de Guvern monitorizeaza situatia si declara ca tine sub control situatia. Deocamdata insa societatea nu pare a fi ingrijorata de criza financiara internationala.