In ultima vreme, libertatea presei din Republica Moldova reprezinta un motiv tot mai frecvent de ingrijorare. In pofida declaratiilor optimiste ale autoritatilor, conditia presei moldovenesti nu se schimba, ci, dimpotriva, pe unele segmente involueaza, regreseaza dramatic. Ne referim, in primul rand, la incercarile continue ale guvernarii comuniste de a controla mijloacele de informare in masa, atat publice cat si private, si de a le utiliza ca instrument propagandistic impotriva opozitiei. In al doilea rand, este vorba despre cazurile tot mai frecvente de agresiune impotriva jurnalistilor, de ingradire a accesului la informatie, de violare a dreptului la libertatea de exprimare, de hartuire si intimidare a presei. Reflexele autoritariste, antidemocratice ale partidului de guvernamant sunt camuflate de retorica proeuropeana si masuri legislative formale, neobligatorii, ignorate in practica administrativa si cea judiciara. Actiunile menite sa creeze in exterior aparenta respectarii principiilor libertatii presei si libertatii de exprimare nu impiedica puterea sa neglijeze principiile respective, atunci cand o cere interesul ei. Se poate vorbi despre instaurarea in RM a unui regim cvasisovietic, care garanteaza la modul declarativ un sir de drepturi si libertati, insa acestea pot fi exercitate numai sub supravegherea si in masura permisa de partidul guvernant.

Controland, prin Consiliul Coordonator al Audiovizualului, acordarea licentelor de emisie, puterea a continuat sa acapareze, prin persoane interpuse, posturi de radio si TV independente, asigurandu-si monopolul asupra posturilor TV cu acoperire nationala. Reformarea Companiei de Stat "Teleradio-Moldova" in serviciu public a fost doar mimata, soldandu-se in realitate cu epurari ale jurnalistilor pe criterii politice, fara o reformare serioasa a politicii editoriale in directia pluralismului, reflectarii obiective a evenimentelor de interes public.

Autoritatile incurajeaza presa loiala, docila, acordandu-i acces preferential la informatia oficiala, cat si asistenta financiara directa si indirecta, inclusiv publicitatea de stat. Presa care isi face datoria de "caine de paza" este hartuita si intimidata pe diverse cai.

Legislatia

Legislatia Republicii Moldova in domeniul mass-media este, in linii generale, orientata spre normele si standardele europene. Totusi, nu sunt rare cazurile cand fortele politice modeleaza legile in functie de interesele lor momentane. Drept exemplu serveste Codul Audiovizualului, redactat de o maniera care sa asigure mentinerea controlului PCRM asupra Consiliului Coordonator al Audiovizualului si Companiei publice "Teleradio-Moldova", si sa permita privatizarea posturilor municipale "Antena C" si "Euro TV Chisinau".

Exista si unele neconcordante intre legislatia Republicii Moldova si prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Constitutia RM interzice "defaimarea statului si a poporului", prevedere care poate servi drept pretext pentru ingradirea dreptului la libera exprimare. Initiativa legislativa a Guvernului RM privind excluderea din articolul 32 a Constitutiei a sintagmei "contestarea si defaimarea statului si a poporului" a fost aprobata la 8 noiembrie 2007, insa nu a fost examinata in Parlament. Nu este ajustat la rigorile Conventiei Europene nici art. 304 al Codului Penal care prevede o pedeapsa cu "amenda in marime de 10 000 lei sau cu munca neremunerata in folosul comunitatii de la 180 la 240 de ore, sau cu inchisoare de pana la 2 an" in cazuri de "calomniere a judecatorului sau a persoanei care efectueaza urmarirea penala ori contribuie la infaptuirea justitiei, insotita de invinuirea acestora de savarsirea unei infractiuni grave, deosebit de grave sau exceptional de grave, in legatura cu examinarea cauzelor sau materialelor in instanta de judecata". Nu au fost depenalizate "culegerea ilegala si raspandirea cu buna stiinta, fara consimtamant, a unor informatii ocrotite de lege despre viata personala (art. 177 Cod Penal), divulgarea datelor urmaririi penale contrar interdictiei persoanei care efectueaza urmarirea penala (art. 315 Cod Penal), "profanarea drapelului, stemei sau imnului Republicii Moldova sau a unui alt stat" (art. 347 Cod Penal). De asemenea, se cere modificarea in spiritul normelor europene a Codului Administrativ care stipuleaza pedeapsa cu arest de pana la 30 de zile pentru calomnie si injurie.

Cu toate acestea, consideram problema primordiala in legatura cu legislatia rezida in faptul ca, de obicei, nu legile determina activitatea de zi cu zi a presei, ci uzantele si reflexele ideolgice si birocratice, interesele partidului de guvernamant si ale aliatilor sai. Orice persoana care se considera defaimata prin raspandirea unor informatii care nu corespund realitatii poate cere in proceduri civile, in temeiul art. 16 Cod Civil, dezmintirea acestei informatii si compensatii morale si materiale, daca cel care a raspandit informatia nu va demonstra ca ea corespunde realitatii. Cuantumul maxim al daunei morale care poate fi acordata nu este limitat prin lege. In practica, paratul este chemat sa demonstreze adevarul declaratiilor sale pana in cele mai mici detalii, fara a se tine cont de buna credinta, respectarea eticii deontologice de catre jurnalist si interesul publicului de a cunoaste informatia. Sarcina probatiunii nu se schimba nici in cazul judecatilor de valoare, cel care a raspandit informatiile fiind obligat sa dovedeasca ca acestea corespund realitatii. Desi Curtea Suprema de Justitie a recomandat judecatorilor sa protejeze mai putin reputatia persoanelor publice in actiunile de defaimare, in practica acest lucru nu se respecta. Politicienii castiga frecvent procesele de defaimare, iar compensatiile in cazul lor nu sunt mai mici decat cele acordate simplilor cetateni, ba, dimpotriva, exista tendinta ca acestea sa fie mai mari. Judecatorii din RM sunt tentati sa dea castig de cauza politicienilor chiar si in cazurile vadit nefondate, prin hotarari motivate insuficient. De aceea, 7 din cele 10 cauze care vizau libertatea de exprimare, pierdute de RM la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, au implicat fie politicieni, fie persoane apropiate cercurilor politice guvernante. Parlamentul RM constata in hotararea din 28 martie 2008 ca "persista cazuri de neaplicare a jurisprudentei si practicii CEDO de catre instantele judecatoresti si colaboratorii organelor de drept", si ca examinarea incorecta a cauzelor privind apararea onoarei si demnitatii este una dintre principalele motive ale condamnarii RM la CEDO.

Licentele

Din pacate, si noua componenta a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) da dovada de partizanat in activitatea sa, luand decizii care avantajeaza partidele care au asigurat in Parlament alegerea membrilor CCA. Este graitor faptul ca noii membri CCA si-au inceput activitatea cu demersuri care au grabit partajarea "Antenei C" si "Euro TV Chisinau" de catre PCRM si PPCD, in preajma alegerilor locale din 2007. Desi Codul Audiovizualului stipuleaza ca, in procesul reorganizarii posturilor publice "sa nu se admita lichidarea lor, ci sa se asigure un mediu pluralist de dezvoltare a domeniului audiovizualului", CCA nu a reactionat atunci cand noul proprietar a suspendat grila de emisie a "Antenei C", excluzand majoritatea emisiunilor si programelor cunoscute de ascultatorii acestui post si disponibilizand majoritatea jurnalistilor. O alta decizie a CCA care a scandalizat opinia publica a fost retragerea, la inceputul anului 2007, a frecventei postului "FM 103,5" din Balti care emitea din 1994 in favoarea unui pretendent inregistrat in ajunul prezentarii dosarului la concurs. Motivul invocat - incalcari ale grilei si nerespectarea proportiei de emisiunii in limba romana si rusa - nu justifica o sanctiune de acest fel, iar Codul Audiovizualului prevede ca sanctiunile "se aplica gradual". Postul de radio trebuia, mai intai, sa fie avertizat public, apoi - penalizat si, in cele din urma - pedepsit cu retragerea licentei. Intr-un interviu acordat Agentiei Monitor Media, la 15 februarie 2007, referitor la acest caz, Colleen Graffy, asistent-adjunct al Secretarului de Stat al SUA, a declarat ca "argumentele CCA de a suspenda licenta "FM 103.5" nu sunt clare, iar sanctiunea este dura." In luna iunie 2007, Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC) a initiat procedura penala pe marginea unui caz de presupusa estorcare de mita in suma de 60.000 euro de catre unii membri ai CCA. Faptul vehicularii unei sume atat de impresionante in contextul realitatii mediatice din RM, incalcarea normelor de procedura, intimidarea si aducerea fortata la sediul CCCEC a unor persoane nebanuite, au ridicat suspiciuni in privinta adevaratelor intentii ale anchetatorilor. Din punctul de vedere al organizatiilor neguvernamentale mass-media, nu era exclusa posibilitatea ca CCCEC "sa fie utilizat de guvernare sau de alte grupuri de interese afectate de unele decizii ale CCA in calitate de instrument de presiune asupra membrilor acestuia si pentru a stopa unele tentative de a schimba spre bine starea de lucruri din audiovizualul autohton". Indirect, imixtiunea puterii in activitatea CCA a iesit la iveala atunci cand, in urma unui conflict intern, a fost destituit, cu votul majoritatii membrilor, presedintele CCA Corneliu Mihalache, acuzat de lipsa de transparenta in relatiile cu colegii si de tainuirea fata de ei a "unor documente si acte oficiale". Invocand tot felul de pretexte ridicole, "Monitorul Oficial" a refuzat, timp de o luna si ceva, sa publice decizia respectiva a CCA, blocand astfel intrarea ei in vigoare si impiedicandu-l pe nou-alesul presedinte Vlad Turcanu sa-si exercite functia. Dupa ce in cadrul CCA s-au produs regrupari si s-a format o noua majoritate care a ales un nou presedinte pe placul PCRM, "Monitorul Oficial" s-a grabit sa publice in aceeasi zi documentul trimis de CCA. In iulie 2007, raspunzand unei solicitari nemotivate juridic, venite de la Ministerul Dezvoltarii Informationale, CCA a luat decizia scoaterii la concurs a frecventelor repartizate pentru canalul TVR 1. Interesul sutelor de mii de telespectatori a fost ignorat in folosul unei companii necunoscute, al carui reprezentant a activat in media holdingul PCRM. CCA nu a tinut cont de faptul ca licenta de emisie eliberata SRTv de catre CCA in 2006 asigura dreptul de difuzare a programelor TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova pana in anul 2011, iar titularul licentei, SRTv a aratat disponibilitate si a facut demersurile necesare pentru a nu prejudicia procesul de difuzare a programelor sale pe teritoriul R. Moldova. De asemenea, CCA a nesocotit opinia publica din R. Moldova, care si-a manifestat ingrijorarea fata de o eventuala sistare a transmisiunilor TVR 1. Lipsa de obiectivitate, acordarea de licente dupa criterii politice devine o practica obisnuita pentru CCA, starnind protestele radiodifuzorilor. Astfel, intr-o declaratie a fondatorilor postului de radio "Vocea Basarabiei" din 19 decembrie 2007 se spune ca CCA nu le-a acordat nici o frecventa din cele 10 solicitate. In schimb, postul de televiziune NIT a primit in aceeasi sedinta licente pentru toate canalele scoase la concurs. In conditiile in care Codul Audiovizualului nu prevede o modalitate eficienta de asigurare a transparentei proprietatii mass-media, in RM are loc, cu concursul CCA, concentrarea mass-media audiovizuale in mainile puterii. Dupa o interventie a PCRM, CCA a refuzat sa examineze chestiunea limbajului licentios in emisiunea "Povesti cu masti", difuzata de postul de televiziune NIT. O solicitare de acest fel a formulat Biroul Permanent al Parlamentului, in sedinta din 1 aprilie 2008, in prezenta presedintelui CCA, Gheorghe Gorincioi, care a recunoscut ca, pe parcurs, CCA a primit mai multe sesizari din partea cetatenilor privind utilizarea limbajului obscen in cadrul emisiunii "Povesti cu masti", si a promis ca sesizarile respective vor fi examinate in cadrul sedintei publice din 8 aprilie 2008. Dupa cateva amanari, in sedinta din 17 aprilie, 5 din cei 8 membri CCA, prezenti la sedinta, s-au opus discutarii acestei chestiuni. Printre cei care au votat impotriva s-a numarat si presedintele CCA dl Gheorghe Gorincioi. Conform art. 6 (2) al Codul Audiovizualului, "este interzisa difuzarea de programe care .... contin pornografie, violenta exagerata sau limbaj licentios", iar CCA are obligatia de "a investiga, in termen de 15 zile din data sesizarii, cererile si plangerile depuse". (art. 37, al. 4).

Radioul si Televiziunea Publica

Transformarea Companiei de stat "Teleradio-Moldova" in institutie publica este marcata de aceeasi duplicitate a actiunilor proprie guvernarii comuniste care urmareste aparenta, nu esenta transformarilor. Acestui scop ii sunt supuse politica editoriala si politica de selectare a cadrelor, a componentei Consiliului de Observatori, acordandu-se prioritate criteriului loialitatii inaintea celui profesional.

Nu e de mirare ca atunci cand CCA a avertizat public Compania "Teleradio-Moldova" (prin Decizia nr. 68 din 23 mai 2007 "Cu privire la difuzarea blocurilor de stiri de catre M 1, Radio Moldova, NIT in perioada desfasurarii campaniei electorale la alegerile locale generale din 03 iunie 2007") pentru lipsa de pluralism politic si social, nerespectarea principiilor echilibrului social-politic, echidistantei, principiului de informare din mai multe surse in perioada desfasurarii campaniei electorale, cerandu-i ca in termen de 7 zile sa-si modifice programele de stiri in corespundere cu rigorile Codului Audiovizualului, Consiliul de Observatori s-a convocat sa discute nu masurile care trebuie luate in acest sens, ci justetea deciziei CCA.

Monitorizarea TV "Moldova 1" si "Radio Moldova" atesta o tendinta de schimbare, dar aceasta este superficiala, neesentiala. Aceste posturi reflecta in continuare realitatea preponderent de pe pozitia partidului de guvernamant, problemele majore ale societatii fiind evitate sau abordate formal, accesul opozitiei ramanand sporadic si selectiv.

Abuzurile impotriva jurnalistilor, ingradirea accesului la informatie

In perioada 3 mai 2007 - 3 mai 2008 in RM au fost comise un sir de actiuni ce contravin prevederilor Legii Presei care interzic "imixtiunea in activitatea de pregatire si de difuzare a informatiei" (art. 1) de catre presa si stipuleaza ca, "in scopul exercitarii atributiilor profesionale", jurnalistul are dreptul "a) sa obtina si sa difuzeze informatii; ...c) sa faca imprimari audiovizuale, sa filmeze si sa fotografieze; .... sa asiste la mitinguri, demonstratii si la alte manifestatii publice" (art. 20).

La 8 iunie 2007, politia a descins abuziv la "Euro TV Chisinau", dupa ce pe postul respectiv au fost prezentate mai multe buletine de vot gasite de jurnalisti in apropierea sediului lor. In loc sa demareze o ancheta pentru descoperirea vinovatilor de incalcare a legislatiei electorale, politistii au procedat la intimidarea jurnalistilor. La 19 iulie 2007, serviciul de presa al Presedintiei a ingradit accesul jurnalistilor la o reuniune a sefului statului, Vladimir Voronin, cu functionari ai Primariei Balti. In afara de aceasta, angajatul serviciului de presa a interzis jurnalistilor sa realizeze inregistrari in timp ce presedintele Voronin a discutat, in unul din cartierele orasului, cu un grup de pensionari, motivand ca "partea oficiala a luat sfarsit".

La 17 august 2007, un deputat comunist a atacat cameramanul postului "TV Prim Glodeni" care filma altercatiile din cadrul sedintei consiliului orasenesc Glodeni.

La 11 septembrie 2007, politistii au impiedicat filmarile, acoperind obiectivele camerelor, in timpul unei actiuni de protest in fata Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene din Chisinau.

La 19 octombrie 2007, reporterul si cameramanul de la "PRO TV Chisinau" au fost agresati de catre politisti in timp ce realizau un reportaj despre evacuarea fortata a unui cetatean dintr-un bloc locativ din Chisinau.

La 18 decembrie 2007, ziaristii reprezentand institutii de presa din Romania nu au fost lasati sa participe la conferinta de presa de sfarsit de an, sustinuta de presedintele R. Moldova Vladimir Voronin. Invocarea lipsei acreditarilor la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene poate fi considerata drept un argument formal, odata ce i s-a refuzat accesul la conferinta si unui ziarist care dispunea de respectiva acreditare.

La 28 decembrie 2007, un reporter al portalului "Unimedia" a fost tarat de persoane necunoscute in timp ce-l filma pe presedintele Vladimir Voronin care participase la ceremonia de inaugurare a "Pomului Tarii" in centrul capitalei.

La 18 ianuarie 2008, un grup de jurnalisti de la "PRO TV Chisinau", TV Dixi, si "Jurnal de Chisinau" a fost impiedicat sa relateze despre serata de creatie a scriitorului si umoristului Gheorghe Urschi, sub pretextul ca nu ar fi avut "bilete de invitatie". In afara de aceasta, cameramanul de la PRO TV a fost fortat sa stearga imaginile cu presedintele Voronin, filmate la intrarea acestuia in Palatul National.

La 9 martie 2008, agentii din paza de corp a presedintelui Parlamentului Republicii Moldova au impiedicat echipa postului "PRO TV Chisinau" sa-l filmeze pe dl Marian Lupu care participa la festivalul minoritatilor slave "Maslenita". De mentionat ca alte posturi de televiziune nu au fost oprite sa-si faca meseria.

La 15 februarie 2008, corespondentul ziarului "Moldavskie vedomosti" nu a fost admis la intalnirea comisarului european pentru relatiile externe si politica europeana de vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, cu studentii Universitatii de Stat din Chisinau. Administratia Universitatii, secundata de gardienii Serviciului de Paza, au blocat, sub diverse pretexte false, intrarea jurnalistului in sala, permitand, in acelasi timp, altor jurnalisti sa participe la eveniment.

Pe data de 16 februarie 2008, un reporter al cotidianului "Timpul de dimineata" a fost bruscat de catre un agent din paza de corp a premierului Vasile Tarlev pe teritoriul Bazei auto a Aparatului Guvernului, inspectata de catre premier. Desi ziarista s-a legitimat, invocand faptul ca premierul este o persoana publica si viziteaza un obiectiv public, la indicatia sefei Serviciului de Presa, unul dintre gardienii premierului a scos-o pe jurnalista cu forta din incinta intreprinderii respective. Inainte de incident, ziarista publicase cateva articole in legatura cu unele nereguli comise de aceasta institutie la achizitionarea a 17 automobile "Skoda". La 21 februarie 2008, Procuratura Generala i-a intentat un dosar penal directorului ziarului "Timpul de dimineata" Constantin Tanase "pe faptul actiunilor intentionate indreptate spre atatarea vrajbei sau dezbinarii nationale, rasiale sau religioase". Organizatiile neguvernamentale mass-media au constatat ca invinuirile nu se bazeaza pe prezentarea unor dovezi care ar certifica reaua vointa a jurnalistului acuzat, ridicand semne de intrebare privind legalitatea demersului justitiar. La 22 martie 2008, vamesii din RM au confiscat de la un cetatean roman 450 de exemplare ale revistei "Credinta noastra". Incidentul s-a produs in vama Sculeni. La 11 aprilie 2008, dupa intalnirea dintre presedintele Vladimir Voronin si liderul separatist Igor Smirnov, presedintia a organizat o conferinta de presa la care au fost invitate doar televiziunile agreate de guvernarea comunista.

Organele de drept din Republica Moldova nu numai ca ignora demersurile in legatura cu cazurile tot mai numeroase de incalcare a libertatii presei si libertatii de exprimare, de ingradire a accesului la informatie, ci si initiaza ele insele actiuni care cad sub incidenta legilor ce apara aceste drepturi.

La 15 aprilie 2008, Procuratura Generala a somat, printr-o incheiere a judecatorului de instructie, portalul "Unimedia" sa ofere Serviciului de Informatii si Securitate adresele IP ale unor comentatori de pe forum. Motivele acestui demers nu sunt prezentate. Atat Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, cat si legislatia nationala permit unele ingerinte in dreptul la libera exprimare a cetatenilor, dar numai in cazurile cand aceasta masura este motivata de amenintari la securitatea nationala, integritatea teritoriala, siguranta publica etc.

In luna martie 2008, mai multi participanti la emisiunea interactiva "Forum", difuzata zilnic, de luni pana vineri, de catre postul de radio "Vocea Basarabiei", au fost vizitati de colaboratori ai Directiei Generale de Urmarire Penala din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cerandu-li-se sa se prezinte ca "martori" pentru a depune explicatii privind opiniile expuse in cadrul emisiunii respective. Citarea radioascultatorilor s-a facut, conform politiei, in cadrul dosarului penal intentat postului "Vocea Basarabiei" de catre Procuratura Generala (la 20 decembrie 2007), sub pretextul ca acesta ar fi difuzat " mesaje pasibile a fi calificate drept chemari publice la rasturnarea sau schimbarea prin violenta a oranduirii constitutionale ori la violarea integritatii teritoriale a Republicii Moldova". Este ciudat faptul ca, in pofida stipularilor legale, Procuratura Generala nu a informat redactia "Vocii Basarabiei" despre faptul ca ar fi inceput urmarea penala, nu i-a prezentat vreo motivatie scrisa si nu i-a cerut depozitii in acest sens. Despre initierea unui dosar penal impotriva "Vocii Basarabiei", administratia a aflat in legatura cu descinderea in redactie a ofiterilor Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC), sub pretextul ca la "Vocea Basarabiei" s-ar fi comis... fraude financiare si este necesara verificarea modului de cheltuire a granturilor obtinute din Romania. Implicarea CCCEC in operatiuni ce nu au legatura cu coruptia, ci cu libertatea de exprimare este, in opinia organizatiilor neguvernamentale din domeniul mass-media, cu atat mai ingrijoratoare, cu cat CCCEC are reputatia de instrument al puterii impotriva opozitiei. Trezeste dubii si rationalitatea invitarii radioascultatorilor la politie, in conditiile in care emisiunile respective au fost inregistrate de catre redactie si aceste inregistrari pot fi puse la dispozitia anchetatorilor. La demersul facut catre Procurorul General, "Vocii Basarabiei" i s-a comunicat ca nu exista fapte in temeiul carora urmarirea penala ar fi pornita impotriva postului de radio. In cazul acesta, impotriva cui a fost pornita urmarirea penala, de ce se fac controale financiare la "Vocea Basarabiei" si de ce sunt interogati radioascultatorii? Conform Codului de Procedura Penala (art. 52) procurorul, in cadrul urmarii penale, are obligatia sa aduca la cunostinta partilor continutul dosarului si sa fixeze un termen rezonabil de urmarire penala. Timp de cinci luni de zile, avand la dispozitie inregistrarea emisiunii, organele de ancheta nici nu au trimis cauza in instanta de judecata, dar nici nu au dispus incetarea urmaririi penale. Radioascultatorilor audiati nu li s-au adresat intrebari referitor la subiectul cauzei penale, ci doar intrebari cu caracter politic privind preferintele lor politice, parerile lor despre guvernare etc. Care poate fi rostul acestei taraganari, daca nu hartuirea, intimidarea, inocularea unei stari de incertitudine jurnalistilor si administratiei postului "Vocea Basarabiei"?

La 14 aprilie 2008, Judecatoria Sectorului Centru din municipiul Chisinau a decis sa aplice sechestru pe suma de 300 000 lei din contul ziarului "Jurnal de Chisinau", ca masura de asigurare a actiunii in procesul judiciar intentat de catre un fost procuror de Donduseni care pretinde ca ziarul i-ar fi lezat, acum cinci ani, onoarea si demnitatea, prin articolele "Procurorul de Donduseni - acuzat de violarea unei femei de 62 de ani", aparut la 9 mai 2003, si "A doua Transnistrie", aparut la 24 august 2004. De mentionat ca fostul procuror a fost intr-adevar anchetat in calitate de banuit in cazul violarii unei femei, iar "Jurnal de Chisinau" nu a facut decat sa relateze despre acest caz. Conform art. 1424 Cod Civil al RM, actiunile pentru repararea prejudiciului se prescriu timp de 3 ani din momentul in care persoana vatamata a aflat despre existenta prejudiciului. De aceea, exista temei pentru a presupune ca in spatele actiunii de sechestru se pot ascunde alte motive decat cele anuntate. Care sa fi fost necesitatea sechestrului, decat intimidarea si blocarea activitatii "Jurnalului de Chisinau" pe o anumita perioada, daca repararea prejudiciului moral oricum nu va fi platita reclamantului?

De regula, autoritatile si organele de drept au ignorat apelurile oganizatiilor neguvernamentale mass-media privind asigurarea respectarii intocmai a dreptului la libera exprimare si pedepsirea celor care au comis abuzuri impotriva jurnalistilor si a presei, care au ingradit accesul jurnalistilor la informatia si evenimentele de interes public.

Discriminarea mass-media

Puterea discrimineaza pe diverse cai mass-media care difuzeaza stiri si opinii critice la adresa sa. Mass-media loiale puterii, docile se bucura de prioritate in ceea ce priveste accesul la informatia de interes public si la plasarea publicitatii de catre organele publice, ministerele, departamentele si intreprinderile de stat. Puterea continua sa acorde subventii fostelor ziare guvernamentale "Moldova Suverana" si "Nezavisimaia Moldova" care au fost privatizate, dar si-au mentinut vechea politica editoriala. De exemplu, in iunie 2007, Guvernul a decis alocarea a 84 mii de lei pentru perfectarea unor abonamente la fostele ziare guvernamentale "Moldova Suverana" si "Nezavisimaia Moldova" in beneficiul "asociatiilor obstesti ale diasporei moldovenesti" (Monitor Media, 14 iunie 2007).

Autocenzura Autocenzura este practicata atat in mass-media publice, cat si in cele private, iar partizanatul politic afecteaza pana si productia de stiri a agentiilor informationale. Conditiile economice nu sunt singura explicatie a acestui fenomen regretabil.

Accesul la informatie

Potrivit Legii accesului la informatie, adoptata cu opt ani in urma, orice individ rezident legal pe teritoriul Moldovei poate solicita orice informatie sau document de la autoritatile sau institutiile publice fara a da explicatii privind motivele care l-au determinat sa solicite informatia. In realitate, informatia publica nu devine mai accesibila. Functionarii de rang mic si mediu evita sa discute cu jurnalistii fara acordul instantelor ierarhic superioare, iar dupa adoptarea recenta a Legii cu privire la Codul de conduita a functionarului public, in care se stipuleaza ca doar functionarii abilitati cu acest drept vor efectua comunicarea "in numele autoritatii publice", e de presupus ca accesul la informatie va fi si mai dificil. La adoptarea acestei legi, nu s-a tinut cont de Legea privind accesul la informatie care este una organica si corespunde tuturor rigorilor internationale si s-au ignorat ultimele decizii ale Curtii Europene versus Republica Moldova in domeniul libertatii de exprimare. Dupa ce la 23 martie 2007 Parlamentul a decis sa sisteze transmiterea in direct a sedintelor Parlamentului la posturile nationale de radio si TV, postul privat de radio "Vocea Basarabiei" si-a anuntat disponibilitatea de a transmite sedintele Legislativului in direct, pe bani proprii, dar pana in prezent nu a fost adoptata o decizie in acest sens.

Presa straina

Desi in mod legal accesul la mass-media straine nu este ingradint, ziarele occidentale nu se gasesc in chioscurile din RM din motive economice. Piata informationala locala este dominata in continuare de presa, televiziunea si radioul din Rusia.

Recomandari:

Pentru asigurarea unei libertati reale a presei, in conformitate cu principiile unei societati democratice si normele internationale, autoritatile din RM ar trebui:

- Sa reactioneze si sa pedepseasca vinovatii in cazurile de agresiune impotriva jurnalistilor, de intimidare si hartuire a presei, de violare a dreptului la exprimare, de ingradire a accesului la informatia de interes public;

- Sa asigure aplicarea jurisprudentei si practicii CEDO de catre instantele judecatoresti si colaboratorii organelor de drept;

-Sa asigure transparenta proprietatii mass-media si sa se evite monopolizarea mass-media de anumite forte politice si grupuri de interese;

- Sa perfectioneze cadrul legal si sa asigure functionarea legilor in vigoare, inclusiv: sa depolitizeze Consiliul Coordonator al Audiovizualului si sa perfectioneze cadrul legislativ privind acordarea licentelor de emisie si a frecventelor; sa revizuiasca legislatia privind Institutia publica a audiovizualului pentru asigurarea independentei reale a companiei publice; sa modifice Codul Civil astfel incat marimea compensatiilor sa fie proportionala cu prejudiciile aduse, iar in cazul persoanelor publice sa se ia in considerare un grad mai mare de expunere fata de critica;

- Sa nu admita discriminarea mass-media in functie de forma de proprietate si pe criterii politice, sa ia masuri pentru incurajarea investitiilor locale si internationale in domeniul mass-media.

Centrul Independent de Jurnalism

Asociatia Presei Independente

Asociatia Presei Electronice

Comitetul pentru Libertatea Presei

Uniunea Jurnalistilor din Republica Moldova

Centrul de Promovare a Libertatii de Exprimare si a Accesului la Informatie "Acces-Info"

Centrul de Investigatii Jurnalistice

Centrul Tanarului Jurnalist